AVIZ
referitor la proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.98/2010 privind identificarea, desemnarea
și protecția infrastructurilor critice
Analizând proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.98/2010 privind identificarea, desemnarea și protecția infrastructurilor critice, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr.242 din 23.08.2019 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr.D748/26.08.2019,
CONSILIUL LEGISLATIV
În temeiul art.2 alin.(1) lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată și art.46(2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ,
Avizează favorabil proiectul de ordonanță de urgență, cu următoarele observații și propuneri:
1. Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.98/2010 privind identificarea, desemnarea și protecția infrastructurilor critice, aprobată cu modificări prin Legea nr.18/2011, cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit preambulului, soluțiile legislative propuse au în vedere necesitatea stabilirii conexiunilor cu coridoarele europene de transport și asigurarea cerințelor pentru apărare.
2. În raport cu prevederile art.115 alin.(4) din Constituție și ale art.43 alin.(3) din Legea nr.24/2000, republicată și ținând seama de jurisprudența Curții Constituționale în materie, în preambul trebuie prezentate elementele de fapt și de drept ale situației extraordinare, care nu poate fi amânată, ce impune recurgerea la această cale de reglementare, nefiind suficientă doar menționarea necesității adoptării unui astfel de act normativ.
Precizăm că, prin Decizia nr.447/2013, Curtea Constituțională a reținut că sunt încălcate dispozițiile art.115 alin.(4) din Legea fundamentală, în situația în care din preambulul ordonanței de urgență nu reies cu claritate, într-o manieră cuantificabilă, elementele de fapt ale situației extraordinare. Astfel, motivarea cuprinsă în preambul trebuie să se refere la o situație extraordinară identificată în mod concret și ale cărei efecte nu pot fi îndepărtate decât printr‑o reglementare care nu poate fi amânată. Precizăm că această din urmă caracteristică (imposibilitatea amânării reglementării) este reținută în decizia Curții Constituționale sus-menționate drept condiție esențială pentru adoptarea unei ordonanțe de urgență.
Menționăm că, potrivit deciziilor Curții Constituționale în materie, nemotivarea sau motivarea corespunzătoare a urgenței constituie motive de neconstituționalitate a ordonanțelor de urgență.
3. Semnalăm că proiectul transmis spre avizare nu este însoțit de avizul de oportunitate al Ministerului pentru Relația cu Parlamentul privind promovarea unui asemenea demers legislativ, astfel cum prevede art.31 alin.(1) din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.561/2009, conform căruia ordonanțele de urgență vor fi avizate, în prealabil începerii procedurii de consultare din punctul de vedere al oportunității promovării acestora, în sensul motivării situației extraordinare care determină adoptarea actului, dar și a prezentării consecințelor neadoptării actului în regim de urgență.
4. Din punct de vedere al dreptului Uniunii Europene, proiectul prezintă tangențe cu Politica Externă și de Securitate Comună, însă nu constituie transpunerea unui document juridic european și nici nu are drept finalitate crearea cadrului juridic necesar punerii directe în aplicare a unui regulament european.
Așa cum se subliniază și în preambul, proiectul are în vedere orientările europene în domeniu, cum ar fi dispozițiile Rezoluției Parlamentului European din 11 decembrie 2018 referitoare la mobilitatea militară (2018/2156(INI)), potrivit cărora mobilitatea militară este un instrument strategic central care permite UE să își urmărească interesele în materie de securitate și apărare în mod eficace și în mod complementar cu alte organizații cum ar fi NATO și nu ar trebui să se limiteze doar la îndepărtarea obstacolelor fizice, juridice și de infrastructură, subliniind, de asemenea, faptul că mobilitatea militară eficientă va aduce beneficii tuturor statelor membre prin sporirea conectivității lor, atât în sferele militare, cât și în cele civile.
Mai mult, Parlamentul European consideră că dubla utilizare a infrastructurii este o condiție prealabilă esențială pentru ca rețeaua de transport civil să beneficieze de planul de acțiune și de pachetul de finanțare pentru mobilitate militară; consideră că punerea în aplicare a planului de acțiune este o ocazie de a permite rețelei de transport civil să beneficieze de o capacitate sporită a rețelei și de a promova conexiuni multimodale; salută cererile de evaluare și adaptare a rețelei transeuropene de transport pentru a satisface cerințele militare identificate care vor fi aplicate și noilor proiecte de transport civil, în special aeroporturilor, porturilor, autostrăzilor și căilor ferate, ca noduri intermodale pe coridoarele-cheie; prin urmare, atrage atenția asupra nevoii de a stabili, în cooperare cu statele membre, o listă a infrastructurilor și coridoarelor naționale, ținând cont de caracteristicile militare specifice ale statelor membre; subliniază faptul că dezvoltarea proiectelor cu dublă utilizare ar trebui să fie sustenabilă și în conformitate cu standardele de mediu.
5. Cu referire la mențiunea din Nota de fundamentare, privind avizul negativ al Consiliului Legislativ nr.106/2019, ce vizează forma republicabilă a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.98/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr.18/2011, cu modificările și completările ulterioare, precizăm că unul dintre punctele avizului se referea la norma din art.12 lit.c), propusă la modificare la pct.4 din prezentul proiect. În acest sens, în aviz a fost subliniat faptul că în forma originară a art.12 lit.c), nemodificat, trimiterea era făcută la alin.(6) al art.9, nu la alin.(2).
Textul în cadrul căruia se face trimiterea prevede că nerespectarea dispozițiilor privind participarea proprietarilor, operatorilor, administratorilor de ICN/ICE la procesul de stabilire a criteriilor și pragurilor critice, conform art.9 alin.(6), constituie contravenție. Însă art.9 alin.(6) a fost modificat prin Legea nr.225/2018, fondul acestuia fiind schimbat, prevăzând, în prezent, că persoanele juridice de drept public sau privat care desfășoară activități și furnizează servicii esențiale de interes național au obligația de a participa la procesul de identificare și desemnare a ICN/ICE.
În urma acestei modificări, textul art.12 lit.c) devenit art.16 în forma republicabilă - nu a fost corelat corespunzător, astfel încât trimiterea la art.9 alin.(6) nu mai este corectă. De asemenea, soluția inițiatorului formei republicabile, de a înlocui și de a face trimitere la alin.(2) al art.9, în loc de alin.(6), nu poate fi reținută, în lipsa unei intervenții legislative exprese. De altfel, alin.(2) nu are legătură cu textul cadru al trimiterii.
Prin urmare, corelarea în discuție nu poate fi realizată cu ocazia republicării Ordonanței de urgență a Guvernului nr.98/2010, ci înainte, printr-o modificare uniformă a tuturor textelor analizate.
Luând în considerare cele reținute prin avizul anterior, este necesar ca Nota de fundamentare să aibă în vedere corelarea dispozițiilor art.12 lit.c) cu dispozițiile art.9 alin.(6), și nu corelarea art.9 alin.(6) cu art.9 alin.(2).
6. La preambul, pentru rigoare redacțională, alineatele redate după semnul grafic ; trebuie redate cu literă mică.
La al treilea alineat, pentru un spor de rigoare în exprimare, abrevierea etc., din finalul textului, trebuie înlocuită cu expresia și altele asemenea.
La al patrulea alineat, pentru rigoare normativă, sintagma Hotărârea nr.33 a ședinței comune a Senatului și a Camerei Deputaților din 23.06.2015 se va înlocui cu expresia Hotărârea Parlamentului nr.33/2015.
7. La art.91 alin.(2), astfel cum este propus la pct.3, pentru rigoarea exprimării, sintagma se stabilesc prin hotărâre de Guvern trebuie înlocuită cu expresia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
8. La pct.4, ținând seama și de observațiile de la pct.5 din aviz, semnalăm că art.9 alin.(2), la care se face trimiterea, are ca obiect reglementarea competenței conducătorilor autorităților publice responsabile de a stabili, prin ordin, criteriile sectoriale și pragurile critice, și nu participarea unor entități la acest proces, astfel cum rezultă din norma propusă pentru art.12 lit.c).
Precizăm că, în prezent, art.12 lit.c) face trimitere la dispozițiile art.9 alin.(6), normă care, în formularea actuală se referă la obligația persoanelor juridice de drept public sau privat care desfășoară activități și furnizează servicii esențiale de interes național de a participa la procesul de identificare și desemnare a ICN/ICE.
Pentru aceste motive, propunem reformularea normei, astfel:
c) nerespectarea dispozițiilor privind participarea la procesul de identificare și desemnare a ICN/ICE, potrivit dispozițiilor art.9 alin.(6).
9. La art.II, pentru o completă informare juridică, sintagma Legea nr.18/2011, cu modificările ulterioare se va înlocui cu formularea Legea nr.18/2011, cu modificările și completările ulterioare.
Totodată, având în vedere uzanța normativă, din text trebuie eliminată sintagma în Monitorul Oficial al României, ca superfluă.
PREȘEDINTE
dr. Dragoș ILIESCU
București
Nr.742/27.08.2019